Definiția cu ID-ul 531850:
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
RECEPTOR RADIO parte componentă a unei instalații de emisie-recepție care captează semnalele radio, transformă și extrage informațiile transmise pentru a putea fi redate în formă acustică sau vizuală. Receptorul radio selecționează semnalul atât din multitudinea de semnale și zgomote din antenă, transformă tensiunea modulată din înaltă în joasă frecvență (video) și amplifică semnalul primit până la nivelul funcționării normale a aparatului final. Receptoarele radio profesionale sunt destinate rezolvării unor probleme tehnice speciale (radiocomunicație, radiolocație, radionavigație etc.)Receptorul radio are următoarele caracteristici principale: gama de unde, variază de la unde miriametrice și kilometrice la unde milimetrice și optice și de la receptoare radio cu mai multe game de unde (radiocomunicații) la receptoare radio cu frecvențe fixe (radiolocație) și caracterul modulației (în amplitudine, în frecvență, în fază).